DREPTUL DE A FI BAZAT

Învăţarea este o artă instinctivă, care nu neglijează potenţialul, care tânjeşte după realizări, este un moment de pauză, un proces unitar.

Cam asta ar trebui sa se inteleaga prin a dobandi educatie,a acumula informatii.

AR TREBUI,pentru ca lucrurile stau cu totul altfel.

Incepand de la gradinita si pana la facultate,nimic nu mai poate fi considerat ca facand parte dintr-un sistem de invatamant bine pus la punct.

CUM ARATA LUCRURILE?Sa incepem gradual cu...

*GRADINITA:un loc unde parintii trebuie sa poarte adevarate lupte pentru a putea obtine un loc pentru copiii lor(in cazul in care exista doi,intreaga misiune poate semana cu o misiune imposibila).DE CE?Invatamantul nu a reprezentat,nu reprezinta si nici nu se intrevad reale sanse de a reprezenta in viitor o prioritate,pentru "devotatii" conducatori ai tarii.

Si cum romanul numai nedescurcaret nu e,s-a inventat si sfanta mita.Buna la toate si deschizatoare de usi(de gradinita,liceu,facultate,etc).REVOLTATOARE!Asa ar trebui sa fie privita problema de ce care, ar fi normal sa se implice in solutionarea ei.Insa capul se intoarce cu usurinta atunci cand subiectul nu prezinta un real interes si cand de pe urma solutionarii unei chestiuni nu se obtin bani rapid.

Si daca la gradinita se incepe cu un plic,de ce sa nu se urmeze acelasi trend si in scoala generala,apoi gimnaziu si pana la terminarea unei facultati?

-cadouri la invatatori din partea parintilor(doar asa pentru a fi putin mai "atenti" cu ai lor copii);

-ore de meditatii, peste ore de meditatii(alti bani alta distractie)...

OARE CHIAR ATAT DE RAU SA O DUCA "SARMANII PROFESORI"?

Imi vine acum in minte un exemplu personal care ar mai putea elucida pentru unii,cate ceva din "misterul" intrebarii de mai sus.

Eram spre sfarsitul clasei a IV-a,in vara dinaintea examenului.Cu vreo doua saptamani inaintea evenimentului,mai exact.Un anume "personaj" din famile(nu dam nume ca reclama costa.Si in cazul de fata nu se merita) s-a gandit ca trebuie sa ma aliniez neaparat trendului.Si anume a fac MEDITATII.

Desi invatatoarea a spus in repetate randuri ca nu aveam nici cea mai mica nevoie,pana la urma s-a lasat convinsa.

A venit si ziua cea "mare".De doua ori am facut acel drum.Nici mai mult,nici mai putin.DE CE?Pentru ca amintirea a ceea ce am gasit in apartamentul invatatoarei ma dezgusta si acum.Si nu ma refer aici la conditiile de trai.Nici vorba.Acelea erau printre cele mai bune.

Ce m-a surprins neplacut a fost modul de abordare a acelor meditatii.Unde era atentia acordata DOAR unei singure persoane?Care era diferenta fata de ce se facea la scoala?NU EXISTA NIMIC DIN TOATE ACESTEA.

Serii de cate 7-8 elevi urcau si coborau din respectivul apartament,la fiecare doua ore.Si plicurile cu bani se tot strangeau intr-un colt de camera si elevii tot veneau.Elevi carora nu li se acorda mai multa atentie decat in timpul unei ore de la scoala.Ba dimpotriva.Cata vreme exercitiile erau rezolvate de noi,invatatoarea isi vedea linistita de treburile...casnice.Mai o cafea,mai o programare noua a vreunei meditatie,poate o mancare sau un program TV.Nu mica mi-a fost surprinderea cand am vazut ca dupa doua ore se pleca acasa cu o foaie pe care erau rezolvate doar 2-3 exercitii(si acelea poate copiate de la vecinul de suferinta).Ca deh,daca nu s-a prins copilul,cine sa-i explice?

Si asa zi dupa zi,saptamana dupa saptamana...

E doar un exemplu din multele(din pacate) pe care le-as putea da.

Si sa-i compatimim?Eu,una,nu as face-o niciodata.

Revenind la cursul normal al studiilor ce trebuie urmate pentru a deveni "mare om"(vorba batranilor.Cine mai crede in ea?),ajungem si la FACULTATE.

Daca arunci o privire pe lista cu mediile de admitere in anul I,poti observa cu stupoare ca tara noastra e plina de genii.Cate 10-20 de medii de 10.Media de intrare la facultate.Pui de Einstein?NICI VORBA!Doar fosti elevi de prin cine stie ce colt de sat care pentru 2 litri de lapte si 3 gaini au obtinut cu usurinta notele respective.Dar cui ii pasa atata vreme cat facultatea e plina si banii curg?

Examenul de admitere scos,restul examenelor cat mai permisive(daca se poate doar sub forma de proiecte luate de pe net),numarul paginilor la licenta micsorat(e mult mai usor sa ramai cu partea teoretica.Mai scoate si domnul profesor o carte,mai face un ban...),iar taxa la master marita.

Se poate sa desconsideram studentul?NU!Hai sa facem absolvent tot PROSTUL.PROSTUL care vine mahmur la examen,gandind ca va gasi el pe careva mai fraier de la care sa copie.Si cum capul nu la dus niciodata sa invete,nici sa copie din prima de nota 10 nu poate.Asa ca se mai prezinta si in restanta sa mai copie pana primeste o"binemerita nota maxima".Doar NESIMTIREA trebuie recompensata cu bursa.Si daca nici asa nu merge,cine apare in scena?PLICUL,EVIDENT!

Continuand in aceeasi nota,ar urma un exemplu din anii de facultate.Desi stratul de soric e mult prea gros pentru a se recunoaste cineva in cazul urmator.

*culoarele facultatii,asteptand un examen scris.Doua dintre colege saluta cu ditamai ranjetul dupa care dispar dupa colt facand schimb de copiute.Odata rezolvata problema,una se intoarce si incepe sa se planga de materia stufoasa,chinurile si emotiile prin care a trecut invatatnd.Si,bineinteles nu uita sa reaminteasca faptul ca ea nu a putut copia niciodata.Cu atat mai putin ar face-o la acel obiect.Dar vedeti voi A.si A.-cine se scuza se acuza.Si in cazul vostru functioneaza perfect zicala.

Si uite asa studenti care nu dau cu semestrul pe la facultate,termina fara probleme.Ce tara plina de genii(plecate inafara) avem!Si se mai mira alesii de ce.

*un motiv ar fi acela ca elita are alergie la pleava datatoare de plic si cu gura mare,incapabila sa retina ceva;

*un altul ar fi acela ca elitele CHIAR REUSESC sa gaseasca un loc de munca,pentru ca ceea ce au in cap e acumulat prin "stoarcerea" neuronilor proprii.Dar cum la unii sinapsa nu se produce nu au cum intelege fenomenul.Acestia vor fi platiti de altii pentru cunostintele lor,nu ei vor plati pe altii pentru a fi "in rand cu lumea".

Dar sa nu ne pierdem vremea cu lucruri greu de inteles pentru unii.

TRAIASCA PLICUL!